I’m not G.I. Jane, I’m attachment Barbie

e replică din Grey.

mă întreb, frecându-mi urechea stângă cu două degete ale mâinii drepte, cum poate să-ți lipsească un om pe care nici măcar nu-l cunoști? dar ai impresia că. și mergi prin zăpada înaltă zâmbind la momentul în care îl vei cunoaște cu ochii, deși se pare că tu-l cunoști cu mintea. lipsește palpabilitatea, dar vine. și nu te grăbești. pentru că-ți place să tânjești. e dulce așteptarea. și e și teama că s-ar putea ca totul să fie în van. și e și aroganța cu care clădești momentul perfect. și scupulozitatea cu care decupezi piesele din puzzle. și nevoia de a fi în cea mai bună variantă a ta, pentru că în tine deja s-a aprins. și mistuie organele încetișor. se îndreaptă spre cord. dacă ajunge acolo s-a terminat! sau abia a început.

mă întreb, mușcându-mi buzele bătute de vânt, cum iubesc libertinii?

de două zile mă gândesc că am aproape 26 de ani și că ar trebui să mă comport ca o femeie de 26 de ani. adică în parametri normali. încă încerc să-i dibuiesc pe ăia. observ la rândul meu femei de-o vârstă cu mine pentru a descoperi tipologii comportamentale pe care să le preiau mimetic. mă joc. îmi place să mă joc. la final realizez că-s tot eu și că oricât m-aș strădui, schimbările vin în mod natural, se așază în mine și bruschețea devine blândețe, iar masculinitatea gingășie.

nu-s iubita-soldat. mi-ar plăcea să fiu o dură. o kick ass care să nu se smiorcăie la pms. să nu mă emoționeze copiii, satie sau o declarație romantică. un fel de cristina yang. un fel de rocslessdramaqueenmoreballs. prea multă anatomia lui grey. recunosc. m-am lăsat prinsă-n valul vplay (mulțam Andi) și am uitat să apăs stop. iar acum mă gândesc la mesaje scurte și la obiect care să încapă într-un post it. grey lovers înțeleg.

azi i-am spus soră-mii că dacă-mi propune, o fac! pur și simplu. fără să mă gândesc de două ori. nici măcar o dată. pe 3 mai. marțea. imediat după ziua mea. uite-așa. și o s-o fac fericită. apoi ne-am amuzat de nebunia acestei idei. și de potențialitatea de a face o astfel de nebunie. și asta pentru că-s un fel de barbie cu bocanci și tatuaje care râde de femeile cu reviste de mirese, dar când se gândește la asta se lasă purtată de val, ba chiar zâmbește-n colțul gurii.

e clar, mă apropii de 26 care e tot mai aproape de 30 care e un număr psihologic.
și totuși, theothersideofme, își dă bobârnace peste nas și râde înfundat de sensibilitatea aceasta patetică. de visul jurământului pe plajă, goi, pe care nu dă doi bani pentru că știe că e nisip purtat de vânt, pe nevoia asta de așezare. the other side face planuri nebune de vară în Barcelona, tălpi goale-n orașe necunoscute, iubiri scurte, libertate.

nu mă plâng. e o scurtă introspecție. și o acceptare a dualității care mă caracterizează.
în continuare mi-e bine. deci nu vă temeți.

 

HugsLovePeace
>.<


7 responses to “I’m not G.I. Jane, I’m attachment Barbie

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat: