Purtător suprasolicitat caut suflet (pereche)

Ciornă neterminată pentru inimi în căutare…

Port asupra mea poeziile tuturor

Și fiecare și-a lăsat amprenta în timpanul meu
Pe pielea mea
Pe retina mea
În memoria mea

Nu există sertarul magic în care să le înghesui pe toate.
Ele au devenit parte din mine. Și cu ele m-am poticnit uneori.
Sau am mers mai departe.

De după metastaza emoțională

Îmi plac oamenii pentru puterea de recuperare.
Pentru spiritul de supraviețuire.
Pentru instinctele de fiare înfometate.

Aș vrea să-i sărut. Pe gură. Cu foc! Cu dor. Cu mândrie.

Tu ce vrei? Nu știu.
El ce vrea? Nu știe.
Noi ce vrem? Nu știm.
Voi ce vreți? Nu știți.
Ei ce vor? Nu știu.

Îmi doresc să… nu știu. Nu-mi doresc nimic. Pentru o vreme, mă curăț de vise și speranțe. Cu înălbitor le transform în urme transparente. Ce dispar când se usucă asfaltul. Trec ploile.

Port asupra mea poeziile tuturor. Și ei poartă asupra lor poeziile mele.

hugslovepeace
>.<


Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: