Tag Archives: adio

un fir subţire

ne ţine vii pe pămîntul ăsta. pentru unii firul se rupe devreme, pentru alţii tîrziu. nu e niciodată momentul potrivit de adio. nici pentru cel ce pleacă şi nici pentru cel ce conduce.

cel rămas îşi frînge palmele şi îşi freacă obsesiv genunchii. urmează ceva nemaiştiut. un drum cu un loc liber. gol. pustiu. încărcat de dor. şi plînge amar. de frică. de regret. de dor. lacrimile se îmbrăţişează în barbă şi cad împreună pe aceeaşi genunchi neteziţi.

cearcăne adînci. nesomn. tremurul bărbii. ochii roşii. privirea grea. negru. oglinda acoperită.

pentru noi ceilalţi e o palmă drept avertizare. deschide ochii larg. braţele şi mai larg. aleargă. rîzi. chiuie. bucură-te. fii încrezător. iubeşte. iartă. nu te întrista din cauza problemelor. găseşte soluţii. călătoreşte. ajută. ştiu. e greu. e greu să preţuieşti viaţa în fiecare moment trăit. de cele mai multe ori o scuipi a jignire.

şi da, unui om îndurerat cuvintele nu-i ajung. şi nici viaţa.

mă agăţ cu putere şi disperare de un fir subţire. se clatină în bătaia vîntului tăios de martie. mă ţin cu putere. mijesc ochii. încordez genunchii. nu mă las!

mîine se împlineşte un an de cînd tata a dat drumul firului. s-a prăbuşit în negură. uitarea nu s-a aşezat. resemnarea da.

marţi ne luăm adio de la un om extraordinar. un om minunat, bun, blînd. rămînem noi, datori să ne trăim viaţa aşa cum el nu a mai avut ocazia…


un şnur

Ani de-a rîndul oamenii îşi leagă şnururi.
De gleznă, de degete, de încheieturi.
Şi le poartă cu mîndrie.
După o vreme şnururile se rup, putrezesc.
Atunci ce se întîmplă cu oamenii?

Îşi pierd zîmbetul
Caută alte şnururi în alte culori de prin alte părţi
Caută să le reînnoade pe cele vechi
Trec peste, pleacă pur şi simplu

Am zis că o să dorm
Deşi azi noapte nu am reuşit mai deloc
Am vorbit cu fantomele, m-am certat cu ele
Am trimis mailuri imaginare si sms-uri pline de foc
Toată ziua mi-a zburat gîndul la şnurul pe care l-am rupt
Mi-e încheietura firavă, dar uşoară

M-am eliberat. Respir cu guri mari hapsîne
Am decis să nu-mi fie dor. Şi fără a mă zbuciuma o ploaie caldă
Mi-a spălat tristeţea.


acum 9 ani

Pînă de curînd ziua de 26 decembrie era ca un blestem de care fugeam tot anul. Azi se împlinesc 9 ani din ziua în care bunicul meu a plecat printre îngeri şi azi nu-i mai regret plecarea. Au rămas dorul şi regretul că nu am apucat să-i spun cît înseamnă pentru mine, atît.

E o zi apăsătoare pentru că în fiecare an în această zi îmi doresc să fiu lîngă bunica mea care stă lîngă sobă şi îşi aminteşte întîmplările şi care suferă din cauza singurătăţii. E atît de departe de mine şi o iubesc atît de mult încît de-aş putea aş zbura pînă acolo.

Să lăsăm tristeţile deoparte pentru că este abia a doua zi de Crăciun şi este o zi superbă. Aştept cu nerăbdare să mai ningă…

Moşul a fost bogat anul ăsta. Un blackberry extra mega cool cu tot cu net, un mp4 philps cu 4Gb spaţiu pentru muzici, un sandwich macker (yuuuuuum), gama vichy, cărţi, portofel, parfumul meu de suflet Givenchy haut couture, o căruţă de dulciuri, cosmetice şi un set nou nouţ de pahare.

Nici la Puştiu nu s-a sfiit şi s-a pricopsit cu o pereche de bocanci trendy cool, o tunsoare, o pereche de blugi care-l fac really hot, o chitara verde (pe care n-a mai lăsat-o din braţe), o eşarfă şi mănuşi fără degete, o geantă de piele, cărţi şi nu mai ştiu că e plin sub brad.

Am avut un Crăciun tare frumos. Prietenii aproape, o masă ca-n poveşti la lumina lumînărilor şi apoi cu familiile. Azi ieşim la promenadă romantică asta dacă Puştiu se dezlipeşte de chitară.

Acasă e frumos. Brăduţul plin, lumina lumînărilor, filme siropoase, colinde şi planuri.

De azi înainte mă canalizez pentru a atinge acest scop: la 30 de ani (1 mai 2015) voi avea un lung metraj de succes lansat pe piaţă, o afacere proprie, o familie (probabil cu Puştiu – plus nunta visurilor mele) care să includă şi un bebe (cu ochi albaştri, de s-ar putea) şi o casă pe pămînt plus aceeaşi gaşcă de prieteni.

Hugs,


cînd bate ceasul

în faţa morţii suntem toţi egali.

şi atunci de ce ne mai chinuim să agonisim o viaţă cînd într-o clipită se pierde tot, se uită tot, se şterge tot?

pentru urmaşi? pentru noi înşine? pentru nemurire? pentru mîndria din viaţa palpabilă? pentru confort? pentru mai bine? pentru haine de firmă şi maşină luxoasă? pentru prestigiu? pentru a acoperi alte nevoi? pentru a umple golurile? pentru a bea şampanie din pahare de cristal? pentru a ne bate cu moartea?

m-ai judeca dacă aş renuţa să mai alerg? m-ai judeca dacă aş alege să stau simplu privitor? m-ai judeca dacă m-ai pierde la un joc de poker?

am obosit puţin. am să închid ochii într-o îmbrăţişare prelungă. sunt atîtea care aşteaptă să fie aflate…

crinii din glastră se picură, se dezintegrează încet. îşi pierd frumuseţea. în schimb, tradafirii înfloresc abia.

e un circuit.

cînd bate ceasul ora, la ce te gîndeşti prima oară?


11 februarie 2007

N-am crezut niciodata ca citind un mail de la el as putea sa zambesc. Si uite-ma zambind…m-a iubit pentru cateva secunde, iar asta mi-a ajuns cat pentru o viata. Restul nu mai conteaza. Restul s-a sters. Restul s-a decupat si-a murit.
Adio …
T.G.
NU pot o sa-ti raspund la intrebari, nu stiu cum sa vorbesc si ce sa fac, stiu doar ca nu mai sunt eu.
Iti
spuneam: „cred ca TE IUBESC” , oare te iubesc sa este doar o vibratie
de moment; curios este faptul ca intelectul imi spune sa te las in pace
sa-ti traiesti viata, si poate ma vei uita si o sa fii fericita sau
poate iti vei da seama ca nu meritam……   insa simt cu toata fiinta
ca  TE IUBESC… mi-e frica sa spun; cum pot sa te iubesc asa repede ?
sau este doar o naluca, poate tu esti doar o naluca.

 

Si iata-ma in dilema in care am fost de multe ori….  sa ma eliberez sau sa eliberez?
ce sa fac?! …nu stiu …..
Incercam
ieri in masina  pentru un moment, sa incerc sa te fac sa renunti la
mine sa te  eliberezi de mine … dar spuneai ca nu poti ….

nu esti singura.
este o utopie totul ?
Imi spui ca nu credeai ca o simt ceva pentru tine, dar uite ca simt.
Imi doresc sa te eliberez si vreau sa o fac si o sa o fac… dar nu pot acum.
Cine suntem noi sa lovim in jurul nostru cu atat de multa durere…

ce intelegi eu… a fost o intrebare retorica….        nu inteleg nimic, dar simt
Poate nu are nici un inteles ce am scris … poate este o tampenie… poate pentru faptul ca delirez iti scriu… habar nu am
Nu mai pot sa scriu, dar daca nu o fac, o sa pleci … nu pot sa te las…

PS: sper

On 2/11/07, Roxana Andrei wrote:
ce penibil suna sa trimit un mail cu sentimente
da, nu-l vopsesc rosu si nici n-o sa-i pun inimi
azi nu-s pupacioasa (nu te-am vazut, ca nu se stie)
am o stare foarte  naspha
m-am certat grav cu Alex- vrea sa ne mutam impreuna, dar eu nu mai vreau
aici nu e vina ta, mi-am dat seama ca sunt multe la mijloc
care ma retin sa fac acest gest, nu-s pregatita acum, poate nici mai
tarziu…mi-am dat seama ca nu-l iubesc suficient de mult, pe cat
merita…si in tot acest timp am impartit tot ce puteam sa-i ofer cu
tine…nici aici nu-i vina ta…asta e problema mea, dar o expun mai pe
larg sa poti sa intelegi
nu stiu
de ce am banuiala ca este o etapa pt tine- eu- sunt acel cineva care e
dispus sa faca orice, oricand numai pentru tine…e flatant. nu zic ca
profiti…nu-mi pari genul. imi este teama sa nu te pierd, dar cu orice
risc iti trimit mailul
eu sunt sigura
ca o iubesti pe Alexa, mai mult decat simti tu acum… se vede in ochii
tai cum vorbesti despre ea, cat de mult conteaza ce crede in legatura cu
tine…etc
si e normal. e logic si normal tot ce vad eu, cred…adica nu stai cu oama atata amar de vreme daca nu ai iubi-o
si
mai sunt sigura ca nu o sa ma iubesti niciodata cu totul…nu stiu de ce,
probabil pentru ca eu sunt cea sufocanta (nu-s asa defel, nu trag de
om…sunt cam rea) si eu sunt cea care ti-ar cadea la picioare
nu stiu…acum ca mi-ai zis ca vii in iunie m-ai derutat mai rau
am simtit ca nu vii- uneori nu-s prea coerenta in simturi si dau kix
si mi-e teama sa nu-ti dai seama ca eu nu-s pentru tine
si nu mi-e teama de ce o sa mi se intample mie…crede-ma…daca ma despart de Alex sau nu, asta tine de mine si de faptul ca-s constienta ca merita mai mult
si ce e
atat de tragic este ca eu pentru el sunt cum esti tu pentru mine si stiu si ca Alexa a ta, te iubeste
iata-ma trezita intr-un cerc vicios
sa lupt pentru fericirea mea?
sa te las?
sa ma las in voia sortii? sa te las sa faci ce vrei din mine?
si nici nu-s sigura de nimic decat de niste sentimente
nu-s sigura de tine, de Alex, de iunie, de nimic
orice, dar nu sta cu mine din mila sau compasiune
daca nu poti sa ma iubesti, te rog elibereaza-ma…altfel nu ma vad mai departe
nu-ti cer nimic
nicio siguranta
dar daca nu esti macar 10% sigur de ce simti
mai bine ne dam delete la mess si la amintiri si ne eliberam
nu stiu
sper sa ma intelegi
te iubesc”