Tag Archives: Bucuresti

Dance Class în Bucureşti!

Întotdeauna mi-am dorit să merg în club şi să dansez ca-n filme! Să fiu în centrul atenţiei, să am mişcări geniale, să nu obosesc niciodată şi splina să rămînă la locul ei. Ştiţi voi. Acolo în top.

Dacă vrei şi tu asta, mergi sambata 17 aprilie ora 14:00 la primul curs al coregrafului Emil Rengle castigatorul Hip Hop International Romania!!!

Daca vrei sa inveti de la cel mai bun, eşti aşteptat(ă) in fiecare sambata si duminica de la ora 14:00 la sala LadyFit Gym-in spatele magazinului Cocor (zona Unirii) cu cele mai noi stiluri de dans, cele mai in voga routine-uri (by Emil) si posibilitatea de a ajunge membru in cea mai buna trupa de Hip-hop din Romania -The Kittens Crew.

Inscrierile :

E-mail:moty@dansatori.ro

Telefon:0724.540.121/0767.066.774-Alex Moty

Hai baftă!

via Sorela mia, mai multe info aici.



unde-am ieşit, ce-am mai văzut

Restaurant Picadilly unde-am mîncat ciorbă de fasole în pîine. Un deliciu. Am mai încercat să testez minunăţia asta în Bran, dar am avut ghinion atunci. Acum, însă, mi-am satisfăcut pofta. Preţurile sunt peste medie, dar nu cu mult. Din cîte îmi amintesc ciorba costa 9 lei.

Servirea este foarte bună. Domnul care s-a ocupat de noi a fost extrem de drăguţ, răbdător şi cu simţul umorului. Ca şi spaţiu arată bine. E aerisit, predomină lemnul şi senzaţia de natural.

Jaya Maison este un bar, restaurant, pub într-o casă super mişto (3 etaje) în centrul vechi. Am mai fost cu diverse ocazii, dar acum am tras un chef de pomină. Oamenii sunt foarte mişto, localul este amenajat simplu, aerisit, clasic (canapele, mese, cîteva tablouri pe pereţi), muzica bunicică (le-ar mai trebui piese în playlist), cam piperaţi la preţuri- un heineken la 0,33 era vreo 8 lei, un cockteil long island ice tea 16 lei.

Am fost la concert la Alexandrina la Clubul Ţăranului. Am intrat şi 15 minute ai tărziu am ieşit. Era foarte aglomerat, nu aveai loc să arunci un ac. Nu am fost singurii, au mai renunţat claustrofobi. Şi totuşi am văzut-o pe interpretă. A stat cîteva minute la juma de metru de mine. Am analizat-o şi mi se pare o femeie extrem de frumoasă. Le are pe toate: frumuseţe, bun gust, talent, simţ artistic. Mi-a părut extrem de rău că nu am apucat s-o văd, dar poate într-un viitor, într-un spaţiu mai aerisit o să reuşesc s-o ascult.

Ca să nu încheiem prea repede seara am fost în Art Jazz Club. Aveam poftă de un concert live. Am găsit bandul lui Mircea Tiberian (cu Tiberian lipsă) – Pârlea Bros, care ne-a încîntat pînă noaptea tîrziu. A fost o experienţă foarte interesantă cu Cătălin Milea la saxofon, Sebastian Burneci la trompetă, Sorin Romanescu – chitară, Răzvan Cojanu – contrabas şi Bobby Petrov (invitatul serii) – la tobe.

Ei, cam atît cu viaţa mea. Am o groază de teme de făcut şi ar trebui să mă apuc.

O duminică frumoasă!


să ne cutremurăm de fericire?

Marele cutremur m-a prins prin Control. „La subsol e cel mai bine”, aşa zic oamenii.

Nu m-am panicat – fetele mele s-au panicat, în schimb. Aşteptam cu interes replica, dar n-a mai venit.

La UNATC a fost mai aiurea, că erau porţile deschise şi erau piese în desfăşurare… spectatorii şi actorii s-au speriat, dar totul fu bine la final.

Singura mea teamă este să nu rămîn prinsă sub darîmături, moartea nu mă mai intimidează. N-a picat nimic, deci nicio şansă de deveni erou. Am impresia că dacă se va întîmpla vreodată eu voi fi o mică wonder woman care o să se salveze (deşi voi fi rănită şi în dureri), dar mai înainte va salva omii la ananghie. Apoi Primarul Oprescu îmi va înmîna şapte chei şi cupe de (h)aur şi îmi va oferi cadou o vilă şi-o maşină eco.

Pînă la urmă dacă e să fie, va fi.

Să ne rugăm să nu se repete istoria din ’77 că nu ştiu de ce am impresia că o să pice mult mai multe clădiri – asta pentru că avem o conducere minunantă care se preocupă cu sîrgjuinţă de bunăstarea cetăţenilor şi de sănătatea acestora (vezi pe unde ai voie cu bicla şi cu rolele).

Cam atît pentru azi.

Sunt rea şi amărîtă că se împlinesc 6 săptămîni de la…

*Mă tot duc pe la interviuri. Îmi ţineţi pumnii?

Visez la un job postat zilele astea pe bestjobs (la o companie care-mi place de leşin)… un job la care am mai fost la interviu şi despre care am vorbit mult şi pe care mi-l doresc cu o disperare de nedescris. Aşa că hai cu rugile, hai Did cu Universul ăla, hai cu pilele, hai cu umerii, hai cu susţinerea.

Şi vă mai rog să fiţi optimişti cu vremea de 1 mai. Împlinesc o vîrstă şi aş vrea să fie soare. Unicul cadou…