Tag Archives: concertul

Johnny Depp and friends

Johnny Depp a învăţat ţigăneşte de la membrii Tarafului Haiducilor. Foarte tare, nu-i aşa?

The man who cried este filmul unde-i puteţi vedea împreună. Eu mă uit la el în seara asta.

Violonistul este actorul din Concertul al lui Radu Mihăileanu.


film

Nu am mai scris de ceva vreme, dar promit să recuperez cît mai curînd posibil. O să încep cu filmele pe care le-am văzut şi despre care vreau să scriu cîteva rînduri ca mai apoi să văd eu ce şi cum.

Avatar de James Cameron la Imax. Buuun. Am intrat în rîndul lumii: am văzut şi eu 3D şi am văzut Avatar. Un film ecologist cu poveste clişeu, presărată cu ceva iubire dramatică cît să te prindă în mreje. Au fost 3 momente cheie care m-au prins şi care mi-au transmis emoţii, în rest nu m-a dat pe spate. Şi am senzaţia că a fost vorba despre lupta indienilor cu americanii. Aşa mi-a lăsat mie impresia datorită (sau din cauza) costumelor populaţiei albastre, nu ştiu. Apoi strigătele lor şi limba neînţeleasă, zeii, dragostea pentru natură etc. Poate aţi simţit şi voi. Şi normal, strigătul lui Neyriti (interpretată de Zoe Saldana) mi-a amintit de Xena, prinţesa războinică.

Despre senzaţia imax ce să zic? E interesantă, dar nu m-a cucerit. Filmul captivează vizual. Aici nu am ce să reproşez.

Concertul de Radu Mihăileanu. Săptămîna care urmează vreau să merg să-l mai văd o dată. Este un film superb cu de toate: poveste, coloană sonoră, dramă, comedie, emoţie. Tot! Mi-au plăcut exagerările lumii şi etichetarea naţiunilor (evreii) şi mai ales momentul dezvăluirii secretului. Distribuţia grozavă: Aleksei Guskov are un chip extrem de expresiv şi Melanie Laurent este o mare revelaţie a cinematografiei. Recunosc că am fost surprinsă s-o văd pe Maria Dinulescu în film.

Los abrazos rotos, filmul lui Pedro Almodovar. Mda, nu este printre cele mai bune pelicule ale sale, dar îşi păstrează stilul. Penelope Cruz face un rol extrem de bun şi nu încetez să mă întreb de unde atîta senzualitate într-un corp atît de firav? Ce mi-a plăcut este că nu m-a pierdut pe drum şi nu mi-a fost greu să urmăresc firul narativ, dar cred că Almodovar a făcut ăsta la un nivel superficial.

Inglourious basterds de Quentin Tarantino mi-a plăăăăcut. Am aşteptat să-l văd după ce se stinge valul pentru că nu am vrut să fiu influenţată de păreri exterioare. Tarantino şi-a permis să ia istoria şi să dea cu ea de pămînt reuşind să compună demenţial propria viziune despre război. Pitt şi-a dat în petec, dar într-adevăr Waltz a făcut toată treaba. Din nou Melanie Laurent – o femeie de-o frumuseţe captivantă, firavă, classy, childish şi totodată emanînd feminitate – a reuşit să dea o pată de culoare filmului.

The blind side al lui John Lee Hancock – e nominalizat la Oscar şi am fost curioasă s-o văd pe Sandra Bullock într-un rol mai serios. Filmul este interesant, dar povestea nu este excepţională. Nu e un film greu şi nici patetic, ba chiar te destinde şi într-adevăr Bullock a reuşit să interpreteze cu graţie şi carismă personajul său.

Şi cam atît.

Vizionare plăcută!

Felicitări lui Florin Şerban pentru premiile obţinute le Festivalul de Film de la Berlin: Ursul de Argint şi premiul Alfred Bauer pentru noi perspective în cinematografie. Abia aştept să-l văd.
Şi Adrian Sitaru a obţinut cu filmul de scurt metraj Colivia un premiu: bursa DAAD.

Ponta este noul lider PSD. Mi se pare interesant. Cred.


zile bune

zile şi nopţi pline. frezii albe în glastră. emoţie. entuziasm. desene pe cer. cu degetul gol. ce curaj! voi! în lume.

alexandrina la clubul ţăranului. sîmbătă. vreau!

concertul. tchaikovsky. lacrimi. vis împlinit. melanie laurent. shoshanna. filme. filme. filme. cinematecă.prietenă. paşi în noapte. căutare. prietenă. rîs. cristalin. dor. prietenă.

e bine. puştiu e bine. „împrimăvărim” împreună. în braţe. cu dor şi dragoste. fără întrebări. doar tăcere. pură. noi doi. simplu.

am multe. le aşez. vă spun apoi.

eu sunt un ghiocel însîngerat. s-ar spune. sunt soare. oare?