Tag Archives: ger

Le fabuleux blog d’Evergreen

Îi gier la Moldova. Ningi. Plouă. Glod. A mai murit o babă-n sat. Se pune de un priveghi. Gânsacul mă aleargă prin ogradă, deci merg însoțită de un par. Atmosfera pare dezolantă, dar eu respir totul cu lăcomie.
E aproape pustiu. Casele cândva pline sunt aproape în paragină, gardurile se sprijină putrezite unele de altele.
Se aude un radio (antena satelor) dintr-o casă vecină. Din fiecare acoperiș se prelinge câte o dâră de fum. Bunica face poalen-n brâu și clătite și borș. Ne povestește cu drag din viață. Noi stăm îngrămădite la gura sobei. Noaptea ne uităm la filme. Lemnul trosnește în foc. Gerul bate la fereștri. Nici un câine să nu-l dai… umblu desculță prin zăpadă și mă cutremur de atâta viață…

Iubitul meu din frageda copilărie-adolescență este tată de fată. Câtă emoție… M-a întrebat mamă-sa (ex socrela cum s-ar zice) dacă m-am măritat?!? Am râs ca o nebună, ca o sociopată. Apoi m-a întrebat câți ani am și-am vârât nasul adânc în fular. A zis că mai am timp. Eu am aprobat-o cu mișcări din cap.

Am renunțat la nicotină de cinci zile. Am plusat și fărăalcool, drept dovadă am mâncat fără oprire (adicătelea am anulat cu nesimțire săptămânile de sport), am împletit un fular lung de peste un metru jumate (dăruit Sorelinei) și am trândăvit. Nu militez pentru renunțarea la tutun, e al dracului de greu să te lași. Încă nu am visat că fumez… dar timpul nu e pierdut.

Back to virtual life…
Ah, mi-a crescut ranku în mine când am văzut că-s pe 159 în clasamentul zelist. Fuck me, I’m famous! Știu că e pe termen scurt, dar asta nu înseamnă că nu mă pot bucura sincer de această ascensiune filminantă și de gloria care-mi apasă umerii. Gata, îmi cobor nasul din pod…

HugsLovePeace
>.<


Oh shit!

Se apropie Sfântul Valentin. Atât am de zis și voi înțelegeți mai presus de cuvinte. Bine că n-o să fiu să văd cu ochii mei sărbătoarea.

Mi-e frică să ies din casă din cauza frigului. Urăsc frigul! Amân plecarea. O să întârzii la curs, dar durează până-mi fac curaj.

Maman: dacă te apucă să te măriți… mă bazam pe prietenii tăi să vină la nuntă. acum?
Eo: fii fără grijă, se găsesc oameni. o să fie light.
Maman: nici la ținută nu mă mai gândesc.
Eo (îndepătrându-mă cu pași grăbiți): o să facem intim.

Am avut o prietenă -soulmate, gen- cu care ajunsesem să mă înțeleg din priviri. Cu ea mă răsfățam, zgâriam pe ochi, dădeam cu curul de pământ, urla, beam, fumam (îmi amintesc o fază cu un joint), râdeam, plângeam. Din astea. Ea m-a trădat și eu am pedepsit-o dispărând în ceață. Cam atât. Caz clasat.

Toată lumea vorbește de Oscaruri. Mie mi se pare ca la Eurovision. Nu ne mai surprinde nimic, nu?

Știu, de șase luni citesc Karenina. Citesc altele în paralel. Mă enervează Anna și Vronski. Și ea oricum se aruncă în fața trenului. Dar vreau să știți că nu-s leneșă, citesc alte chestii în paralel. Aici sunt abia la pagina 300. Din primul volum. Mneah. Dar n-o las. Nu pot să las lucrurile neterminate. Am și eu chichițele mele.

Vine sesiunea. Am degetele încârligate. Nu pot scrie un rahat de temă. Mă amuză asta. O să stau noaptea de dinaintea zilei cu deadline să le fac pe toate. Și-o să iasă.

Ieri am avut o zi proastă. Și n-am clacat urlând. M-am mirat chiar.

Îmi caut job. Dar asta știți deja. Ah, și dacă știți companii care se ocupă cu student travel și au destinații Barcelona, poate-mi dați de veste.

Mulțumesc pentru complimente. Nu-s frumoasă, ci au fost puse în evidență calitățile mele pentru ca Adriana Crăciunescu e foarte tare!!! Mai merg la pozat, mai postez. Mă încadrez în altă categorie, dar frumoasă chiar că nu-s. Pentru mine frumusețea are alți parametri.

O să plec la școală. Dacă deger pe drum postez pe facebook. Să veniți să mă tractați.

HugsLovePeace
>.<


cu stupoare

oamenii mor de frig… şi ţigările se scumpesc cu 60 de bani. e urît.

recomand cu drag un film foarte mişto: In Bruges cu Colin Farrell altfel. După filmul ăsta am decis că dacă ajung vreodată în Belgia mă duc în oraşul Bruges. E funny şi totuşi transmite o stare greoaie, greu de respirat.

iar în zona artistică puteţi să vă rupeţi vreo 3 ore din viaţă să vedeţi Rocco şi fraţii săi în regia lui Luchino Visconti. În rolul principal este Alain Delon (este superb!) şi povestea este cu tematică socială. deşi sperie 3 ore de film, reuşeşte să te prindă.

abia a nins puţin. abia a scăzut temperatura. abia pocnesc termometrele şi deja oamenii mor de frig. intru în starea aceea de sensibilitate acută şi constat cu stupoare că încă se mai moare de foame şi de frig.

mîine de la nouă la cinci am curs de regie. cam lung, nu?

dragă pifu mulţam fain pentru cadou. eşti o dulceaţă!