Tag Archives: love me

Hei Hun, it’s me…

Evergreena.

Eram în trecere prin viață și mă gândeam să mă opresc să-mi trag sufletul în îmbrățișările tale.
You can buy me with a coffee
or not.

Prima lecție primită la psihoterapeut a fost să nu am așteptări pentru că asta din start îmi strică percepția asupra realității și mă transformă într-o drama queen. Plus că presez oamenii și împing limitele și mă lamentez inutil. Oamenii nu dau dacă nu vor/pot/au chef.

Pentru că-s o fire impulsivă și instinctuală care se bate cu firea rațională și lucidă, calc în străchini de cele mai multe ori. E un dute-vino, stai-pleacă, da-nu de m-a zăpăcit complet.
Dar nici în loc nu mă pot opri că mi-am luat avânt prea puternic la start. Așa procedez eu în viață, ca taurul, mă duc înainte fără să mă uit stânga-dreaptă. Am stabilit ținta și într-acolo alerg. Ca la final să îngenunchez epuizată de atâta drum, drum ratat, desigur, cine a avut vreme să-l trăiască?

Sunt fracturată, dar nu mă plâng. Fiecare lucru întâmplat e o experiență din care învăț. Nu-mi place să minimalizez oamenii la experiențe, dar dacă pun mai multă greutate s-ar putea să nu mai pot căra talere.

Nu vreau să ajung un miel speriat.
Nu vreau să fiu femeia de referință, e prea mult pentru mine și nu mă descurc, asta poate la 30 de ani. Nu zic că nu mă flatează ideea.
Nu vreau foarte multe de la viață, de cele mai multe ori mă zbat pentru ele, nu le cer așa pur și simplu.
Nu vreau să mă umilesc și nici să implor după atenție. O merit! Cu toate defectele și cu toate bucățile lipsă și golurile din mine, sunt un om frumos care nu vrea să rănească, vrea doar să trăiască iubind.

Și, de cele mai multe ori, chiar nu am explicații logice pentru comportamentul meu.
Sunt distrată și confuză. Am depins întotdeauna de alți oameni, fericirea mea a depins de ceilalți, am fost omul de grup și acum trebuie să învăț să comunic întâi cu mine și apoi să transmit către ceilalți (și nu invers), simt mereu o presiune în creștet și parcă mă legăn când stau ghemuită pe trepte.

Am nevoie de o pauză de re-cunoaștere.

Trebuie să vedeți asta.
Byron e foarte tare live!
Am fost la aniversarea celor patru ani și mi-a plăcut atmosfera. Eram puțini în Fabrica, aproape intimi. Și totuși gălăgioși și plini de viață.

HugsLovePeace
>.<


Și totuși…

Nu pot să nu mă gândesc la asta:

I lied. I’m not out of this relationship. I’m in.
I’m so in, it’s humiliating because here I am begging.
Ok here it is: Your choice, it’s simple: her or me.
And I’m sure she’s really great… But I love you.
In a really really big, pretend to like your taste in music, let your eat the last piece of cheese cake, hold a radio over my head outside your window!
Unfortunate way that makes me hate you, love you.
So pick me. Choose me. Love me.

Nu pot să nu mă gândesc că aș putea să mut munții cei mai mari din calea mea pentru a ajunge acolo.

Și totuși eu nu sunt Meredith Grey și tu nu ești McDreamy și viața noastră nu este un serial tv difuzat seara pe tvr și nici o melodie pierdută și nici acorduri de chitară. Din păcate am senzația că e mai puțin de atât și tocmai din această cauză mă întorc la 180 de grade și-mi văd de viață.

Când vii spre mine te resping, când te retragi vin după tine, dar cred că v-ați prins și singuri de mecanismul ăsta.

Citat luat de la Miss S

HugsLovePeace
>.<