Tag Archives: Viena

impresii şi impresiuni

Ca şi concluzie legată de Viena: este un oraş absolut superb cu oameni foarte mişto! E undeva între boem şi cosmopolit şi cel mai frumos este că acolo oamenii îţi lasă impresia că ai tot timpul din lume… ceea ce în Romînia nu ai, cu siguranţă. Am pus neşte poze pe facebook. O să mai pun şi aici, dar nu apar eu. Motive de securitate, să spunem.

Am fost la bal după cum am zis. S-a ţinut în Krystal Glam shit. Glamul şi cu mine nu avem nimic în comun. Muzica de doi lei, oamenii (nu vreau să-mi jignesc potenţialii colegi), spaţiul oribil şi kitschos rău de tot şi preţuri ridicate pînă la cer. Noroc că au cîntat iubiţii mei de la Şuie şi au făcut ceva atmosferă, dar dacă n-ai cu cine, n-ai şi gata!

Am decis ideea primului meu proiect filmic. Are ca temă autoportret. După lungi peregrinări, furii şi revolte am ajuns la o concluzie finală care n-are legătură cu nimic de pînă acum. Se va numi (cred) „5 lucruri pe care nu le ştii… despre mine” şi sunt 5 momente comice din copilăria mea… eram precoce şi spirituală, ce să mai? De fapt, unele le-am furat din copilăriile prietenelor – vreo două şi le-am adaptat la mine.

Aş vedea o mie de filme, dar momentan mă duc să-mi suflul nasul şi să mai pun un oscilo sub limbă. Cred că m-a prins gripa de picior. Acu rugaţi-vă să nu fie din asta nouă.

Azi îmi jurasem că-mi fac temele. Am făcut vreo două din o mie. E timp… hihi!

Puştiu a primit cadou de la toţi prietenii un X BOX 360 care va fi motivul despărţirii noastre, în curînd. Ne jucăm împreună, dar eu mă plicti repede. El, în schimb, petrece ore îm şir cu manetele în braţe. Într-o zi am crezut că vorbeşte singur, dar nu, el dădea comenzi vocale jocului. Nefericirea mea constă în două console şi-o carcasă. Nu-i funny?

Mîine e joi. Pentru mine nu ştiu ce e că-s cam derutata. În wk am de făcut o mie de lucruri. Sper să fac măcar 3 din ele. Sunt entuziastă şi mi-e sete de cunoaştere şi filme şi literatură. Nu am mai făcut nici atacuri de panică. Nici în aeroport şi nici în metrou or shit like that. I am back!

Motiv:  Rhodiolin de la Calivita. Sunt nişte vitamine antidepresive care mă ajută să nu mă mai cac pe mine la fiecare fază nasoală. Scuzaţi expresia.

Asta nu înseamnă că nu mai plîng atunci cînd văd cerşetori sau faze pe stradă. Sper să-mi amintesc să vă povestesc una din Viena. E superbă. Am plîns vreo juma de oră.

Închei.

Mi-e somn.

Mîine tatuajul meu face doi ani. Hugs!


Anunțuri

penultima zi

Avem capul cît o baniţă.

Se învîrte camera cu mine şi o senzaţie de greaţă m-a stăpînit de vreo două ore. E de la vinul fiert de aseară. Oamenii ăştia beau vin fiert pe stradă, în căni colorate. Se vinde vin fiert, punci, şnaps peste tot şi ne-a luat valul. Acum mi-s mahmură.

Voiam să mergem cu ferryboat-ul pînă la Bratislava, dar timpul şi banii nu ne sunt prieteni plus senzaţia de vomă.

Am fost aseară şi am păpat la restaurantul recomandat de Aurel – Purstner… este genial!

Nu pot să cred că a trecut aşa repede… pfff 🙂

Gata, mă duc să mă întind.

 


La mulţi ani, Puştiu!!!

E ziua lui Puştiuuuu!!! Împlineşte 28 de toamne. De azi noapte sună telefonul… indiferent de fusul orar.

Hihi! Se plînge pe aici că-i boşorog. Azi ne gătim (cu cele mai fancy haine) şi ieşim la promenadă şi la un restaurant puţin select… nu-l ştim încă.

Tot astăzi am auzit că dau drumul la lumini. Sunt atît de excited, mă gudur ca un copil mic.

Ne răsfăţăm şi ne e bine. Împreună. De aceea îmi plac mie călătoriile în doi, pentru legătura care se strînge din ce în ce mai puternic, pentru acel noi doi într-o lume străină, pentru iubire. Nu m-a cerut. Şi nici nu mă cere (staţi chill) că e vacanţa de ziua lui, asta… şi oricum i-am zis să mă ceară după ce mai văd Londra o dată, Barcelona, Amsterdam şi Moscova (şi Sankt Petersburg). În fine, ale tinereţii nebunii. Ale tinereţii mele… pfff!

Ieri am văzut Shonbrunn care nu m-a fascinat deloc. Barocul nu mă atrage mai deloc, poate mobila stil rococo. Istoria, însă, m-a prins. Nici grădinile nu-s spectaculoase, dar e mişto că noaptea nu-i nimeni pe acolo şi te poţi plimba în tihnă… şi altele (hihi). Bănuiesc că vara este o senzaţie. Labirintul era închis… dar am pierdut mai mult de jumate de zi la Zoo. Foooooarte mişto! Puştiu era mai ceva ca un copil mic şi se bucura de fiecare animal văzut.

Apoi Ring Strasse (cîteva magazine), Opera, Karl Church şi cam atît. Am păpat chinezi şi am ajuns frînţi acasă.

De cîte ori plec din ţară mă apucă furiile şi revolta şi mă gîndesc serios plec din Romînica. Puştiu zicea Paris. Da, Paris sună bine!

Shonbrunn PalaceGradina ZOologica in Viena

Gloriette - monument pentru victoria asupra germanilorKarl Church (Karlkirsche)


Pe Ştrase (prin Viena)

Cîteva impresii despre Viena…

Cazarea noastră este genială!!! Stăm într-un apartament superb pe 700 zum Ring, avem wireless care merge ca vîntul şi ca gîndul, bucătărie unde bem cafeaua şi ne păpăm micul dejun şi colac peste pupăză doamna de servici este romîncă şi ne este de mare ajutor.

Azi la Billa m-a ajutat un romîn să-mi dau seama care-i apa plată. Lucra acolo. Preţurile din supermarket nu-s foarte ridicate, deci am putea supravieţui lejer.

Transportul la ei este impecabil. Nu există aglomeraţie! Tramvaiele zboară, metrourile sunt o groază şi acoperă tot oraşul, au multe parcări subterane şi străzi cu sens unic. Ceea ce e amuzant este că semafoarele pentru pietoni dureză puţin, deci n-o lălăim aiurea.

Se pregătesc de Crăciun. Magazinele au intrat deja în regim de sărbători şi străzile au fost împodobite cu fel de fel de lumini, am auzit că sîmbătă le dau drumul. Abia aşteptăm!

Oamenii sunt drăguţi (mă aşteptam să fie reci ca praghezii) şi chiar dacă nu se prea pricep la engleză ne explică cu zîmbetul pe buze ce şi cum. Cîrnăţăriile şi berea pe stradă sunt un must aici. We like it! Se fumează mult şi peste tot şi un trend aici (în rîndul tinerilor mai ales) este pierce-ul (peste tot).

Femeile sunt cam deşălate, tipii sunt drăguţi. La capitolul modă stau prost, deşi au ditamai ştrasele cu o sumedenie de magazine (h&m, new yorker, promod, zara etc) se îmbracă aiurea. Nici nu-s aşa frumoase.

Greu cu vorba, dar ne descurcăm. Puştiu studiază pe îndelete şi deja a căpătat accent. Eu nu mă ambalez. Îmi place să le privesc feţele şi să-mi închipui chestii… îmi place să mă plimb aiurea şi să visez cu ochii deschişi.

E frumos în Viena. Este un oraş cosmopolit, civilizat, curăţel, cu arhitectură gotică de-ţi taie răsuflarea, cu oameni mişto şi cu preţuri acceptabile.

De văzut, musai! Reservoir dogs a lui Tarantino. L-am văzut aseară.

Am văzut: Biserica Sfîntul Ştefan (catacombe şi oase umane, turnuri înalte), Muzeul Albertina (impresionişti şi nu numai), Acvariul, Casa lui Mozart (unde a locuit 3 ani, dar nu a rămas mai nimic), Cartierul Evreiesc, Maria Hilf Ştrase (cred) şi restul de afară.

Gata, că mă grăbesc să mă bucur de durerea de picioare.

Hugs!


out of service

Aseară am citit o ştire despre Gheorghe Dinică – şi scria că e bine. Atunci mi-am zis (uşurată) că am scăpat de data asta şi chiar m-am liniştit şi bucurat.

Nu vreau să fiu ipocrită sau patetică, dar sunt foarte tristă de cînd am aflat că a murit. Pentru că anul ăsta ne-a răpus cu pierderi şi pentru că am senzaţia că e suficient. Dar cine sunt eu să orînduiesc lumea?

Jules mi-a zis că suferea de Alzheimer. Poate pentru un actor este mai bine să plece decît să rămînă, însă nu e drept.

Am avut o zi grea. Pe lîngă un rău fizic am stat şi două ore în trafic (la volan). Abia acum am reuşit să mănînc ceva. Nu-mi găsesc putere să mă apuc de bagaj şi nici de baie. Mîine la 8 dimineaţa decolăm.

Nu am coerenţă nici în gînduri şi nici în acţiuni. Sunt doar epuizată.

Îmi pun un oscilococcinum sub limbă şi mă întind îmbrăcată cu hainele de stradă. Mi-e lene.

M-am tot stresat să nu mă îmbolnăvesc înainte de plecare ca să nu stric excursia. Subconştientul lucrează.

Pfff!

Salutări din Viena. Dacă am net vă scriu de acolo. Dacă nu, cinstesc pentru voi.

 


Sîmbătă…

Cristina, mulţumesc pentru linkul dat. Căutam piesa asta de ceva vreme, de dragul vremurilor vamaioate şi expirate.

Piticu este supărat. Şi m-a întristat aseară. Poate-i trece. Cică-s pierdevară. Oi fi!

Avem biletele pentru Viena. Aseară le-am luat şi le-am fluturat entuziastă. Gata! Pe 11 noiembrie ne urcăm în avion şi pe 16 ne întoarcem în ţară. Abia aştept!

Ăsta e week-endul de doianiîmpreună. Luni sărbătorim atîtea zile de iubire şi nu numai. Pfua! Şi ştiu şi unde să-l scot pe Puştiu să-i dau un platou de brînzeturi franţuzeşti. Sper numai să-i treacă răceala.

Azi scot hainele de toamnă.