Nu vom ști niciodată a cui a fost vina

Oamenii se despart pentru că așa funționează relațiile. Unele durează până la sfârșitul timpului, iar altele se rup pe parcurs. Când o începi nu te gândești la asta, adică na, te mai îndoiești, mai cauți, dar mergi înainte. Și apare sfârșitul. Începe declinul. Nu e un moment concret, te trezești că e nasol rău de tot și că habar nu ai ce să faci. De obicei oamenii se chinuie unul pe altul atunci și de obicei fiecare caută să resusciteze de dragul celor mai tari clipe trăite împreună.

Not another romance movie

Promit să nu mă vait prea mult, ci să văd partea plină a paharului. E timpul meu să fiu numai a mea şi asta mă face să zâmbesc. M-am trezit liniştită, deşi vremea de afară e mohorâtă. Îmi place! Azi o să mă gândesc că sunt în Londra.

O să lucrez dublu, mai ales la Şuete, proiect pe care vreau să-l fac mare. Acolo o să postez despre ce am citit şi am văzut, începând cu azi. Acum mă gândesc şi la un alt proiect… şi tot aşa. O să mă dedic şcolii, ah abia aştept să încep! O să ies în cluburi să dansez şi o să hălădui prin oraş fără să mă gândesc că mă aşteaptă cineva acasă.

Nu-l aştept pe Mr Right Fucking Guy că nu mă mai interesează asta.  Nu am avut niciodată probleme să-mi găsesc gagici, dar de data asta nu disper. Nu mai vreau să mai ţin de mână… măcar o vreme, deşi acum nu-mi vine s-o mai fac în veci.

Nu sunt tristă! Uneori mă înfurii şi caut vinovaţi. Uneori aş vrea să stau cu ea la poveşti şi să râdem de toate porcăriile din lume. Uneori nu vreau s-o văd şi acum pur şi simplu e tăcere. E linişte mormântală. E bună liniştea, mă ajută să mă focusez pe ceea ce trebuie.

Am mai trecut prin asta şi parcă-s cumva călită. O să vină ele vremuri mai frumoase sunt absolut sigură!

>.< Hugs dragii mei

o fugă nebună

Am văzut scris pe o fotografie un mesaj: dacă cineva fuge înseamnă că în adîncul sufletului vrea să fie urmărit. Desigur, în filme se întîmplă din astea, vine ploaia, îi udă, ei îi e frig, ăla nu se uită la sfîrcurile ei întărite, ci o priveşte cu dragoste direct în ochi şi apoi tam-nisam scoate un ditamai inelul cu ditamai pietroaia şi gata, generic de final. mi-ar plăcea să-l refuze, jur!

Am o perioadă agitată maxim. În afară de fuga propriu-zisă de colo-colo mai fug şi de mine şi eu sunt foarte rapidă şi mi-e că mă prind din urmă şi-mi dau două palme de pînă la urmă chiar îmi văd ceafa.

Azi noapte pe la unşpe m-am plimbat cu rolele de la Moşilor la Universitate. Exceptînd toţi psihopaţii şi lăsîndu-i de-o parte pe cei doi care m-au şi urmărit senzaţia a fost demenţială. Oamenii se uitau la mine de parcă eram extraterestru. Mă amuza. Dar eu aveam în căşti dat tare albumul The XX. Probabil am şi cîntat la un moment dat. A fost genial! O senzaţie de spaţiu şi libertate cum rar simţi în Bucureşti.

Azi m-am trezit fericită pur şi simplu. Beau cafeaua pe fugă să ajung să filmez ceva pe la 13:30. Sunt optimistă în privinţa viitorului meu, deşi nu am găsit job, am senzaţia că lucrurile se vor aşeza îndată ce-mi accept fuga. Şi-s pe cale s-o accept.

E tîrziu şi trebuie să plec. Azi îmi petrec ziua cu mămica. Am făcut un obicei din asta, în fiecare săptămînă ne vedem şi petrecm o zi împreună. Şi e aşa frumoooos.

din nou constatări

în faţa unor oameni sunt un tiran nefericit. o superficială. un om competitiv şi rău. eu am zis că-s de căcat.ba nu, nu-s de căcat. de fapt, nu-s deloc. un om fără sentimente. un om care-şi construieşte o imagine. care vrea să fie nefericit. care nu se pune în pantofii celuilalt. care nu vrea sa facă lucruri pentru celălalt. care nu vede ansamblu, ci doar bucata ei.

eu vin şi zic. sunt de căcat azi pt că mi-am luat suficiente mui şi suficiente directe-n freză. nu-s tiran. mi se pare că-s un om hotărît care ia atitudine cînd vrea ceva. competitivă sunt în unele circumstanţe, dar nu ucid pentru asta. e vorba de ego. îl depăşesc în mare măsură. probabil că-s rea. sentimente am pentru cine vrea să le ia. unele mai puternice, altele mai puţin puternice şi tot aşa. îmi construiesc o imagine bazată pe ceea ce fac, ce cred, ce simt. nu mă ascund cînd sunt tristă şi nici cînd sunt fericită. asta mi-s. nu vrea să fiu nefericită, dar vreau întotdeauna mai mult şi fericirile mici sunt scurte. nu pot fi în fiecare zi fericită de dimineaţa pînă seara. asta e o boală. am văzut la house. îmi caut un echilibru, dar încă nu-l găsesc.

dar poate m-am săturat să mă pun în pantofii celuilalt. de compromisul de a purta pantofi care mă strîng sau pantofi de care mă împiedic. nu-mi vine niciunul, măcas aşa cît de cît. văd ansamblul meu, desigur. bazat pe bucata mea. de acolo porneşte puzzle-ul meu.

eu rumeg greu informaţia. informaţia aia despre mine şi despre psihologia mea. şi rumeg şi mai greu acuzaţiile. eu nu mai am pretenţii de la oameni. şi nu vreau ca oamenii să-mi mai ceară nimic.

şi da, oamenii s-au născut să moară singuri. mie nu-mi place singurătatea, dar mă pot împrieteni cu ea dacă e cazul.

so… long life to you

Irinel şi Monica – over???

Mwahahahahaha! !!!! Mor de rîs. Mooor.

Ăştia de la antena 1 sunt pe urmele Columbenilor şi la emisiunea aia Acces Direct diseacă firul în şaişpe dacă sau dacă. Divorţează? Nu divorţează? E vrăjeală? L-au căutat pe socrul Monicăi, pîndesc clădirea unde Monica are apartament, poate-poate află ceva. Dooooamne!!! Au şi o clarvăzătoare şi o astroloagă. Să zică stelele dacă nu vrea Monica să zică.

O întrebare stupidă. Era o poză cu Monica prin Londra??? cu un sîn pe afară. Şi băiatul ăsta întreabă dacă Monica şi-a scos sînul pentru a atrage atenţia. WTF???????? Frăţicăăă. Ba că era cu unii la cazinou, ba că era cu unul în aeroport. Aşa şi? Poate e clauză în contractul prenupţial să se plimbe cu băieţaşi.

Băi nene. Ce dragobete’s day? Acum a intrat saturn în balanţă şi cică alea de v-aţi măritat pentru bani şi faimă adio, visul frumos s-a dus pe …

Io zic aşa. Ei doi s-au luat cu idei clare de la început. Femeia voia bani, faimă, să devină celebră şi el voia să facă sexică cu o prospătură care să-i toarne şi un plod. 5 ani mai tîrziu s-a dus aranjamentul. ea joacă în filme în america şi el are încă o mie de riduri şi gata. normal! femeia asta de 23 (25) de ani vrea viaţă prin vene. un bărbat tînăr. distracţie. cluburi. beţivăneli. d’astea de douăzeci de ani.

irina o să rămînă la el. c’mon!

Astroloaga o sfătuieşte să-şi ia rolul de nevastă în serios, da? Să fie cuminte şi ea şi să facă nişte sacrificii. Etc.

NU poci ca să crez ce se petrece. Ce discuţii se poartă. Acum cîntă unul într-o limbă ualahabi mninhel. Ggggod. Şi blonda lui iri cîntă şi ea. :))))))))))))))))))))) Doamne. Eu cînt mai bine! Şi eu NU ŞTIU SĂ CÎNT! Pe bune. NU are voce, ritm, nica. Te rog eu, mai bine lasă-te. arabul ăsta are voce, dar ea e dezastru. au băgat reclamă pe cîntecul ei.

Şi cică de ce oamenii din Ro nu merg la cinema şi nu gustă un film ca poliţist, adjectiv. De aia, că divorţează columbeanca!!!

aici o varianta sarcastica a bucuriei ca vine primavara

despărţire… Katalin Varga şi George is up in the…

via Dude un scurt-metraj în care Dan Bordeianu ne arată cum e.

şi mi-a plăcut şi ideea şi imaginea şi de Dan. puţin prea multă vorbărarie. De fapt, ea e mişto că mi-a amintit de Jeux d’enfats.

Ce ai face dacă moşteneşti 25 de mii de dolari şi eşti pasionat de filme? Faci un film, desigur. Unde poţi face un lung metraj cu o sumă modică? În Romînia, desigur. Şi care e cea mai frumoasă zonă? Transilvania, of course. Peter Strickland a venit în Romînia şi alături de Tudor Giurgiu a filmat Katalin Varga, un film premiat cu Ursul de Argint. 5 ani au trebuit ca filmul să iasă pe piaţă.

L-am văzut şi eu la Cinemateca Union. Am ţinut musai să-l văd pentru că mi se părea interesantă povestea şi pentru că eram curioasă să văd ce poate face un regizor englez în Romînia. Ştiam sinopsisul, dar nu şi povestea din spate.

Hilda Peter, actriţa principală m-a convins. Cadrele de descriere, peisajul mioritic, frumuseţea ţării (atunci m-am gîndit că poate aşa atragem turişti) au fost grozave. Abia aşteptam să ajung să caut locaţiile exacte. Povestea extrem de interesantă: o femeie este izgonită de propriul soţ din satul natal pentru că se aflase că în urmă cu 11 ani fusese violată, iar în uma acestuia rezultase, Orban, un băiat. Femeia pleacă să se răzbune.

Filmul cu totul nu. A abordat prea multe teme: răzbunare, viol, dragostea de mamă, obsesia, Dumnezeu, condiţia femeii în societate etc. Actorii ceilalţi (mai ales presupuşii poliţişti) au jucat prost (prea teatral), mai ales la final cînd era mai mult un monolog despre păcat. Un final care surprinde, dar pe care-l aşteptam. Clar nu e cu happy end. Sunetul mi-a plăcut, dar uneori era exagerat. Per total, merită văzut, dar nu vă faceţi prea multe speranţe sau măcar plecaţi la drum cu povestea filmului… turnat în 17 zile, cu un buget de 25 de mii de dolari.

Mai multe informaţii găsiţi aici.

Foto: cityplex tomis

Am mai văzut un film. Are un catralion de nominalizări. Up in the air cu George Clooney care e mereu fresh şi cu o dantură impecabilă. Nici ăsta nu m-a lăsat cu gura căscată. A început bine, cu o poveste interesantă: un om care era angajat să concedieze alţi oameni şi care zbura mai mult de 270 de zile pe an – o viaţă care-i plăcea. Apoi, desigur, apare o femeie care-l dă peste cap şi se ma întîmplă nişte lucruri.

E previzibil. Adică eu am prevăzut. Nu-i rău, dar nu e nici genial! George Clooney e drăgut şi oricum te cucereşte numai dacă zîmbeşte. Mi-a plăcut în mare, dar nu am apucat să simt mare lucru şi eu sunt omul care trebuie să simtă un film. Aici nu prea ai timp şi nici nu-ţi permite regozorul. Puţin prea din scurt, puţin schematic.

Şi leapşa de la Catzu drag care a luat-o de la cineva la fel de drag să zic filmele care mi-au plăcut mie, realizate din 2000 şi pînă astăzi. O Doamne, o Doamne! Că nu ştiu. Ei nu, nu mă plîng. Acu le zic:

Nu e un top. E aşa cum îmi vin în mine, cu un mic ajutor de la imdb. Trebuia să zic 5, dar nu mă abţin:

A fost sau n-a fost de Corneliu Porumboiu. Pentru mine e unul dintre cele mai bune filme romîneşti, de departe. Dialog mişto, actori mişto, poveste mişto.

Closer -Mike Nichols, de aici şi melodia The blower’s daughter a lui Damien Rice. O dramă interesantă realizată în 2004 cu Natalie Portman (she’s a beauty), Julia Roberts, Jude Law. Nu e o poveste de dragoste patetică cu happy end, o, ba din contră

Eternal sunshine of the spotless mind – v-am zăpăcit cu el.

Head in the clouds, atît spun: Charlize Theron şi Penelope Cruz: iubire şi răboi, moarte şi trădare. E must.

Katyn de Andrzej Wajda (filmul ăsta m-a făcut să simt de la oroare, panică, durere, dezamăgire şi pînă la nevoia de răzbunare, disperare, renunţare…)

şi cu steluţă: Crash din 2004 al lui Paul Haggis, Crimele părintelui Amaro al lui Carrera, Maşinistul de Brad Anderson, Everything is illuminated cu celebrul Frodo, după un roman al lui Jonathan Safran Foer, Frida, Hable con Ella al lui Pedro Almodovar, Jeux d’enfants – Marion Cottilard a reuşit să mă facă să-o iubesc, Lucia y el sexo de Julio Medem, Mar Adentro de Alejandro Amenabar (iar un film grozav), Malena de Giuseppe Tornatore, Non ti muovere, Memento, Un long dimanche de fiancailles al lui Jean-Pierre Jeunnet cu Audrey Tautou, Zavet de Kusturica.

Cam multe… aşa în mare…

hugs!

11 februarie 2007

N-am crezut niciodata ca citind un mail de la el as putea sa zambesc. Si uite-ma zambind…m-a iubit pentru cateva secunde, iar asta mi-a ajuns cat pentru o viata. Restul nu mai conteaza. Restul s-a sters. Restul s-a decupat si-a murit.

Adio …

T.G.

NU pot o sa-ti raspund la intrebari, nu stiu cum sa vorbesc si ce sa fac, stiu doar ca nu mai sunt eu.
Iti
spuneam: „cred ca TE IUBESC” , oare te iubesc sa este doar o vibratie
de moment; curios este faptul ca intelectul imi spune sa te las in pace
sa-ti traiesti viata, si poate ma vei uita si o sa fii fericita sau
poate iti vei da seama ca nu meritam……   insa simt cu toata fiinta
ca  TE IUBESC… mi-e frica sa spun; cum pot sa te iubesc asa repede ?
sau este doar o naluca, poate tu esti doar o naluca.

 

Si iata-ma in dilema in care am fost de multe ori….  sa ma eliberez sau sa eliberez?
ce sa fac?! …nu stiu …..
Incercam
ieri in masina  pentru un moment, sa incerc sa te fac sa renunti la
mine sa te  eliberezi de mine … dar spuneai ca nu poti ….

nu esti singura.
este o utopie totul ?
Imi spui ca nu credeai ca o simt ceva pentru tine, dar uite ca simt.
Imi doresc sa te eliberez si vreau sa o fac si o sa o fac… dar nu pot acum.
Cine suntem noi sa lovim in jurul nostru cu atat de multa durere…

ce intelegi eu… a fost o intrebare retorica….        nu inteleg nimic, dar simt
Poate nu are nici un inteles ce am scris … poate este o tampenie… poate pentru faptul ca delirez iti scriu… habar nu am
Nu mai pot sa scriu, dar daca nu o fac, o sa pleci … nu pot sa te las…

PS: sper

On 2/11/07, Roxana Andrei wrote:

ce penibil suna sa trimit un mail cu sentimente

da, nu-l vopsesc rosu si nici n-o sa-i pun inimi

azi nu-s pupacioasa (nu te-am vazut, ca nu se stie)

am o stare foarte  naspha

m-am certat grav cu Alex- vrea sa ne mutam impreuna, dar eu nu mai vreau

aici nu e vina ta, mi-am dat seama ca sunt multe la mijloc
care ma retin sa fac acest gest, nu-s pregatita acum, poate nici mai
tarziu…mi-am dat seama ca nu-l iubesc suficient de mult, pe cat
merita…si in tot acest timp am impartit tot ce puteam sa-i ofer cu
tine…nici aici nu-i vina ta…asta e problema mea, dar o expun mai pe
larg sa poti sa intelegi

nu stiu
de ce am banuiala ca este o etapa pt tine- eu- sunt acel cineva care e
dispus sa faca orice, oricand numai pentru tine…e flatant. nu zic ca
profiti…nu-mi pari genul. imi este teama sa nu te pierd, dar cu orice
risc iti trimit mailul

eu sunt sigura
ca o iubesti pe Alexa, mai mult decat simti tu acum… se vede in ochii
tai cum vorbesti despre ea, cat de mult conteaza ce crede in legatura cu
tine…etc

si e normal. e logic si normal tot ce vad eu, cred…adica nu stai cu oama atata amar de vreme daca nu ai iubi-o

si
mai sunt sigura ca nu o sa ma iubesti niciodata cu totul…nu stiu de ce,
probabil pentru ca eu sunt cea sufocanta (nu-s asa defel, nu trag de
om…sunt cam rea) si eu sunt cea care ti-ar cadea la picioare

nu stiu…acum ca mi-ai zis ca vii in iunie m-ai derutat mai rau

am simtit ca nu vii- uneori nu-s prea coerenta in simturi si dau kix

si mi-e teama sa nu-ti dai seama ca eu nu-s pentru tine

si nu mi-e teama de ce o sa mi se intample mie…crede-ma…daca ma despart de Alex sau nu, asta tine de mine si de faptul ca-s constienta ca merita mai mult

si ce e
atat de tragic este ca eu pentru el sunt cum esti tu pentru mine si stiu si ca Alexa a ta, te iubeste

iata-ma trezita intr-un cerc vicios

sa lupt pentru fericirea mea?

sa te las?

sa ma las in voia sortii? sa te las sa faci ce vrei din mine?

si nici nu-s sigura de nimic decat de niste sentimente

nu-s sigura de tine, de Alex, de iunie, de nimic

orice, dar nu sta cu mine din mila sau compasiune

daca nu poti sa ma iubesti, te rog elibereaza-ma…altfel nu ma vad mai departe

nu-ti cer nimic

nicio siguranta

dar daca nu esti macar 10% sigur de ce simti

mai bine ne dam delete la mess si la amintiri si ne eliberam

nu stiu

sper sa ma intelegi

te iubesc”